 |
| CITEŞTE ORIUNDE TE-AI AFLA: Dhyanna Prințesa Dacă - vol. II - Zeița Mamă, autor Paul Buică |
Despre carte:
Zeița Mamă -volumul doi al trilogiei „Dhyanna Prințesa Dacă” de Paul Buică, din Colecția Dhyanna.
Este o carte editată în format electronic şi poate fi citită de pe computer, laptop, tabletă sau eBook reader.
Fragmente din cartea Dhyanna Prințesa Dacă vol.II - Zeița Mamă de Paul Buică:
„Zeița Mamă
Prolog
– Bunicule, Zeița Împlinirii m-a îndrumat in vis către Templul de Smarald din Marea Getică sau Marea Cernită cum îi spunem noi astăzi.
… Odris se înalță în șa și ridică mâna dreaptă cu palma îndreptată către înainte. Eu și Zalmaxi stăm nemișcate dea dreapta și dea stânga ei. Îi simțim semeția, hotărârea, demnitatea, curajul fără margini și deopotriva Iubirea neîngradită izvorâtoare din duioșia și dragul ce iși au Sălaș în Inima ei luminoasă. Brațul ei puternic nu a ridicat de astă dată falxul necruțător, semn că vrea să ocolească dacă este cu putință, varsarea de sânge. Simt că odată cu primirea în Inimă a Falxului de Lumina din mâinile și din Inima mamei mele, Zeița Ro, Înțeleapta și buna noastră Odris a primit și un Dar cu mult mai de preț, Calea cea curată a aflării Armoniei chiar și în cel mai întunecat de neștiință vrajmaș. Nu poți vrăjmăși decât atâta timp cât Inima ta este acoperită cu funinginea neînțelegerii Tainelor celor mai Înalte și nici nu are vreo importanță în ce și câte felurite trăiri umbrite se manifestă în mintea ta fiara vrăjmășiei. Ea va dispărea doar în clipa primirii Darului de Lumină al Înțelegerii și al Înțelepciunii Cunoașterii Tainelor Creatorului. O privesc cu drag și cu profund Respect. Este o Ființă atât de luminoasă în Iubirea ei încât până și stejarii cei bătrâni, fagii cei falnici și brazii cei mai semeți își pleacă ramurile când pășește pe cărări doar de ea știute în neguroasele păduri ale Daciei noastre dragi. Iar Ființele pădurilor îi urmeaza pașii cu încredere. În vremuri de tihnă, iubita noastră Odris petrece uneori un timp îndelungat în Inima ei, departe de sat și de tinerele luptătoare, departe de râurile de gânduri ale oamenilor, departe de lumea clocotioare de vanitate. Nimeni nu a îndrăznit vreodată să o iscodească despre locul în care merge. Nimeni nu a îndrăznit vreodată să-i tulbure Liniștea și nu din teamă, ci dintr-o profundă prețuire a acestei femei desăvârșite. Doar mie mi-a spus demult, după o zi istovitoare de mânuire a falxului și de tragere cu arcul din goana calului...
– Povestește, prințesa mică?
– Am coborat în Liniștea Inimii și când toate gândurile mele au adormit, le-am văzut în Templul de Smarald pe Prințesa Dhyanna și pe Zalmaxi și m-am apropiat de ele.
– Ce făceau în Templu cele doua Fecioare Dace?
– Stai bunicule, să-ți spun eu mai departe povestea lor. Prințesa Dhyanna și Zalmaxi șopteau în Taină…
– Rostește prințesă mică, abia aștept…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu