Despre Triunghiul Lipsei de Putere

Atunci când vezi o situație abuzivă, imediat facem separarea între VICTIMĂ și PERSECUTOR. Astfel avem o situație duală (cel rău vs victimă) care este foarte ușor de văzut. Astfel, este mai ușor să lucrăm cu această situație: nu sunt eu de vină ci ei sunt cei care trebuie învinuiți. “Săracul de mine!”, “Ce mi-au facut mie! ”. Nu pot face nimic în legătură cu asta! Și astfel din start renunț la întreaga mea putere și posibilitatea de a face sau schimba ceva și aștept cu mâinile pe piept simpatia și compasiunea celorlalți cu care de multe ori mă hrănesc nefiind în stare să mă hrănesc singur.

Persecutorul poate fi intangibil, ceva sau cineva despre care nu poate fi făcut nimic (ca diavol/rău, destin etc) sau tangibil, ca o persoană abuzivă sau violentă.

Ia curaj să fii responsabil și să te uiți în interior pentru a realiza ce a făcut acest lucru să apară. A lua responsabilitatea asupra problemei este primul pas în a o rezolva. Astfel îți recapeți puterea și tu ești în control. În cazul în care nu faci acest lucru, nu va dispărea niciodată și cu urmatoarea ocazie persecutorul te la lovi din nou.

Uitându-ne din acest punct de vedere (cel rău vs victimă), există doar o ieșire pentru victima: să devină mai puternică decât agresorul (devenind în cele din urmă un alt agresor) și de multe ori cele două roluri se schimbă (din nefericire de multe ori victimele fac și ele acest lucru asupra altora).

De multe ori, să devină mai puternici decât cei percepuți ca agresori este imposibil. (căci își spun, "Este în destinul meu să sufăr pentru asta - cine poate lupta împotrivă la aceasta?!)

Dezvoltând modelul tipului rău vs victimă, să introducem un nou element, tipul cel bun, SALVATORUL. Modelul nostru se transformă acum într-un triunghi, cu victima având posibilitățile: suferă, devine rău sau devine bun (și în cele din urmă ajută pe alții să lucreze și să treacă peste abuz).

Acest model nu este inventat de noi și se numeste "Low Drama" sau "Triangle of Disempowerment" (Triunghiul lipsei de putere) și oamenii îl joacă (mai mult sau mai puțin) ori de câte ori interacționează cu… totul și toti de fapt.

Practic este ca un cerc prin care trecem aparent cu nici o posibiliate de a scăpa și ieși din el.
Iată aceste roluri, în detaliu:

Victima

"Eu nu sunt OK dar ambii Persecutorul și Salvatorul sunt OK"

Victima încearcă să scape din rolurile ei devenind un Salvator sau un Persecutor, de obicei la un alt nivel (într-un triunghi diferit, cu alți participanți care joacă roluri diferite).

Ei învinovățesc Persecutorii (cel care a abuzat/viața/destinul/partenerul/prietenii/rudele/oricine este în jur și acceptă), și în extremă, tot ceea ce li s-a întâmplat rău din punctul lor de vedere.

Ca exemplu perfect al victimei, căutați în Wikipedia.org definiția pentru Drama Queen.

Ironic, victima este cel mai puternic jucător în acest joc: o victimă cu abilități poate transforma Salvatorul în Persecutor ("Este vina ta că nu mă scoți din această situație"), poate transforma un observator inocent în Persecutor ("Nu pot crede că îmi faci asta mie"), și poate chiar opri complet întregul triunghi, devenind conștient/a de acest triunghi.

Persecutorul "Eu sunt OK, tu nu ești OK, deci am o justificare să te rănesc" Te ajut să înveți lecția.

De obicei cineva care este victima altora și vrea să-și dovedească puterea va deveni un persecutor. La un anumit nivel, nevoia internă de a deveni persecutor este percepută ca o slăbiciune și nevoie de a compensa pentru asta. Din acest punct de vedere, persecutorul este o victimă modificată.

Ca exemplu perfect al persecutorului, fă o alegere căci știi multe; ia doar ce îți face neplăcut animalul tău și vezi ce simți atunci (da, practice și aici low drama). Nu vreau să spun că sunteți o drama queen, nici că nu este ieșire din acest joc, și este bine că vă dați seama că o faceți).

Salvatorul "Sunt OK, victima este OK, persecutorul nu este OK". Chiar dacă are intenții bune, poate avea sindromul de BURN OUT, dacă acțiunile sale sunt făcute doar pentru alții fără să se echilibreze în interior, fără să aibă destulă energie de a da celorlalți. NU POȚI DA CE NU AI TU PREA MULT, ca și apa în pahar care se revarsă. Numai dacă te realimentezi din alte surse poți da fără să te dezechilibrez.

La o primă impresie, nu e nimic greșit cu Salvatorul, el este cel bun, ceva la care să aspiri. Doar că nu e chiar așa. Mai curând sau mai târziu, împărțind o situație în victimă/persecutor/salvator te face parte din joc și aduce probleme în viitor. Salvatorul face totul pentru a intra în mijlocul problemei, nu a da putere victimei.

Poți să te gândești probabil la cei pe care i-ai văzut ieșind într-o situație abuzivă, doar ca să intre în alta.

Spunând victima (de fapt salvând victima) ar însemna să rupeți complet low drama, ajutând victima să devină conștientă de triunghi, și primul pas este să nu joci acest joc oricât de tentant ar parea.

Dacă acest lucru sună „Spun să nu salvați victima”, e adevărat, cu o mică observație: ajutați victima numai dacă ea cere ajutor. Asta înseamnă că e gata de o schimbare și să facă un efort în acest sens. Atunci ajutați-o să se ajute singură și astfel dați-i puterea înapoi în orice situație nu numai în acea particulară împrejurare vedeți-vă de treaba dvs, altfel intrați în acest joc al triunghiului. Dacă victima cere ajutor, puteți să o faceți fără să intrați în triunghi… Poate.

Dacă nu cere ajutorul, voi doar participați în jocul victimei de a obține compasiune și voi vă transformați în salvator care își irosește energia pentru ca celălalt nu e gata de o schimbare și îi place atenția obținută ca victimă. Și astfel veți ajunge să suferiți mai devereme sau mai târziu. Modul în care puteți să nu suferiți, este să vedeți clar că acest lucru nu vă implică, nu are nici o legatură cu voi și orice implicare pe care o puneți este voluntară.

Marea intrebare: CUM IEȘIM din acest cerc aproape fără sfârșit?

CONȘTIENTIZÂND când suntem în aceste roluri, IERTÂND, ACCEPTÂND (îmbrîțișarea în meditație și zicând te iert, iarta-mă, te iubesc, îmi pare rău - poate ajută), LUÂND RESPONSABILIATEA vieții noastre și văzând imaginea de ansamblu. Devenind observatorul prin conștientizare ești deja în afara triunghiului, deasupra lui, înțelegând fiecare unghi în care ai fost înainte. Deci poți să iei decizii mai bune înțelegând toate aspectele problemei. În timp ieșirea în acest rol de observator devine un reflex de a observa când ești în unul din aceste roluri și să fie decizia ta cât să stai acolo.

De exemplu: a face pe bolnavul pentru a căpăta atenție. Corpul dvs. cu adevărat devine bolnav mai des. O dată ce ați înțeles că sunteți dumneavoastră care faceți această alegere și că aveți controlul asupra minții și deci asupra creației vieții voastre, anulând această condiționare, deveniți cu mult mai sănătos.

Simona Ioniță

www.simonaionita.com
simona@simonaionita.com
edencenter.ro@gmail.com 

Patriot și Patriotism

Cuvântul „Patriot” este foarte frumos. Patriotismul este o stare interioară înălțătoare de Iubire a Țării în care te-ai născut. Cuvântul „Patriot” nu se poate demonetiza așa cum ne-au sugerat unii după 1989, datorită folosirii într-un sistem social sau altul pentru că nu are legătură cu organizarea politică a societății ci cu Iubirea Patriei. Iubirea Patriei nu are legătură cu niciun sistem politic sau cu vreun conducător fie el rege, dictator sau orice altceva. În cazul nostru, cuvântul „Patriot” exprimă Iubirea României, indiferent de etnia în interiorul căreia ne-am născut fiecare. Ca să fiu foarte explicit, Patriotul este cel care prin toate trăirile sale interioare, prin gândurile și rostirile sale, prin acțiunile sale, pune pe poziția cea mai înaltă a ierarhiei sale valorice, a acțiunilor pe care le inițiază, Iubirea Patriei și apără în orice situație de orice tip ar fi, interesele Patriei și ale Cetățenilor acesteia. Ale Poporului Român. Este cel care acționează în folosul Patriei și a Compatrioților săi în orice împrejurare. Patriotul este cel care este gata în orice clipă să-și dea viața pentru Patria sa.

Antonimul Patriotului este trădătorul de Neam și de Țară. Trădătorul este cel care acționează în folosul intereselor străine țării în care s-a născut, care este obedient intereselor străine de stat sau organizaționale, care inițiază acțiuni menite să saboteze interesele Patriei sau, care nu inițiază acțiuni menite să producă efecte benefice României și Poporului Român deși are pârghiile economice și politice să o facă.
Care provoacă destabilizarea economiei Patriei prin distrugerea mijloacelor de producție mobile și imobile ce duce în mod implicit, la desființarea locurilor de muncă pentru Compatrioți. Care permite vânzarea către străini a suprafețelor agricole ale Patriei. Trădătorul de Neam și de Țară este cel care permite intereselor străine sau autohtone să distrugă vestigiile istorice ale Neamului, care vinde resursele Țării în care s-a născut străinilor, sărăcind Neamul și Țara. Trădător este cel care, cu bună știință, permite jefuirea Compatrioților și a României de către organizații comerciale, bancare și/sau financiare străine prin toate mijloacele specifice ale acelora. Trădător de Neam și de Țară este cel care permite distrugerea sistemului de învățământ și schilodirea Istoriei Neamului și a Limbii Române. A Artei și Culturii. A valorilor Stră-Moșești.

Observ cu bucurie că Patriotismul a reînceput să înflorească în Inimile Tinerilor din România. Este minunat! I-am văzut cum au luat și iau Atitudine în cazurile de vânzare de Țară de la Roșia Montană și în cazul tentativei de otrăvire Apelor României prin extragerea gazelor de șist. I-am văzut cu piepturile goale în fața jandarmilor care au uitat că „ordinele se execută, nu se discută” doar dacă nu contravin Jurământului pe care l-au depus de a apăra interesele Patriei și ale Poporului Român chiar și prin sacrificiul suprem. Din păcate, jandarmii au apărat în cazurile Roșiei Montane și ale extragerii gazelor de șist, interese străine României și Poporului Român. Tinerii Patrioți și jandarmii au fost față în față și, în cea mai mare parte, aparțin aceleiași generații de Români. Câtă cruzime să asmuți Români împotriva Românilor pentru că unii apără România și Poporul Român de un jaf la scară națională iar ceilalți nu cunosc Adevărul! Și unii și alții sunt Poporul Român. Oare când ne vom trezi și vom înțelege aceste lucruri simple? Când le vom și aplica?

Am văzut câteva imagini cu cei peste o mie cinci sute de voluntari care au plantat zilele trecute patruzeci de mii de puieți pe un deal pentru ca generațiile următoare să se bucure de un aer mai curat, pentru ca mii de viețuitoare să-și afle adăpostul pe care l-au pierdut prin tăierea haotică a pădurilor și exportarea lemnului aiurea. Până la reîmpădurirea României la nivelul anilor 1800, orice export de lemn trebuie interzis. Să fie permis doar exportul de mobilă. În acest timp, sătenii din acea zonă se îmbătau la cârciumă deși ei erau cei dintâi beneficiari ai viitoarei tinere păduri. La fel s-a întâmplat și cu ani în urmă când sătenii stăteau în cizme pescărești la cârciuma satului în apă până la brâu și cu țuica-n nas în timp ce soldații le curățau ogrăzile de noroi după inundații. La fel și cu orășenii care deîndată ce ninge puțin, așteaptă să vină nu știu cine să le dea zăpada de pe trotuarul din fața blocului pentru că suferă de lene cronică. De fapt, suferă de lipsă de Iubire de Țară.

Câteva milioane de cetățeni români de la sate muncesc ca sclavii pe plantațiile străinilor sau le cresc copiii, făcând să înflorească economiile acelor țări în loc să-și muncească propriul pământ și să ridice astfel economia României. Le amintesc că înainte vreme, România hrănea toată Europa la care slugăresc ei acum și nu exista nici pe departe tehnologia de azi. Europa a crescut cu „papa bun” de la România. „Papa bun” fără chimicale! Ei au crescut mari și puternici, noi am sărăcit și ne-au călcat tot felul de pribegi. Au uitat asta? Dar noi? Țăranii românii erau foarte harnici. Ei se autonumeau pe bună dreptate „Gospodari”. Pe Gospodarii Români i-au numit chiaburi, i-au umilit și i-au ucis ticăloșii care au primit de la un sistem criminal drept de viață și de moarte asupra Românilor. Se întâmpla acum mai bine de șaizeci de ani.

Unora le place să fie sclavi. Este treaba lor. Ar munci și mult mai puțin dacă și-ar lucra propriul pământ iar beneficiile le vor putea astfel aparține în totalitate. În loc să-și asume propria Viață și să-și susțină existența, să prospere și să trăiască în Abundență, unii așteaptă să le dea altcineva de lucru. Patriot înseamnă să muncești în Țara ta și nu să mănânci „salam cu soia” cum se spunea până nu de mult ci să produci Abundența, să generezi Prosperitatea pentru tine și Poporul Român. Pentru România. Dar, sigur, fiecare este liber să aleagă dacă dorește să fie Patriot sau slugă. Prosper sau slujbaș.  

Patriot înseamnă să nu permiți nimănui din România sau de aiurea să-ți tâlhărească Țara și Poporul. Să nu permiți ca importurile de mâncare să sufoce fermierii și producătorii români. Importurile pot fi permise doar dacă producția autohtonă nu este suficient de mare pentru a acoperi necesitățile Poporului Român. Acest lucru se întâmplă foarte rar și doar punctual. România exportă permanent produse agricole. A permite importuri de produse alimentare în dauna producătorilor autohtoni este un act care trebuie sancționat de Poporul Român. Pentru toți cetățenii Români, fie ei muncitori, pensionari, studenți, militari sau conducători, indiferent de etnii și convingeri religiose, politice sau de orice alt fel, înainte de oricare alt interes este interesul României și al Poporului Român. Sau cel puțin așa ar trebui să fie dacă afirmă că sunt Patrioți și iubesc România. Dacă nu, nu este niciun inconvenient pentru Poporul Român dar măcar să aibă un minimum de demnitate umană și să declare public, sus și tare, că nu iubesc România și nici Poporul Român. Așa este corect dar n-o vor face pentru că trădătorii suferă și de lașitate.

Patrioții sunt oameni frumoși și sunt respectați de cei care pășesc pe treapta de Conștiință numită Iubire. Dintre Ei, unii au fost, sunt și vor fi Eroi. Au existat întotdeauna și vor exista mereu. Patriotismul a fost, este și va fi o trăsătură specifică Poporului Român și dovada vie a acesteia este existența noastră continuă pe acest pământ al Stră-Moșilor noștri Daci. Am certitudinea că Dacia va renaște. Că România își va redobândi Prosperitatea de odinioară și că toți Românii se vor întoarce din pribegie Acasă. 

Paul Buică

Vrei să faci asta?

Cândva, de mult, Omul era parte din Natură, era conștient de faptul că este parte integrantă din Biosfera Pământului chiar dacă nu o numea astfel. Cândva, de mult, Omul respecta Natura, îi înțelegea valoarea, Sacralitatea și se comporta cu Natura întocmai precum înțelegea și simțea. Omul era un Devot al naturii, al Mamei Pământ. Cândva, de mult, Omul iubea Natura, o respecta, privea și simțea Pământul ca pe ceea ce este cu adevarat: Casa unde El, Omul ființează laolaltă cu toate celelalte Ființe, Grădina din care Omul culege, locul de joacă unde Omul creează, bucățica din Univers unde Omul se desăvârșește.

Acum, toate acestea încep să revină în Conștiința Omului iar uitarea care a avut loc între timp nu a făcut decât ca revenirea să fie și mai strălucitoare și mai plină de Înțelepciune și mai luminoasă, mai plină de Iubire, mai plină de Adevăr și mult mai aproape de Divin. Acum, Oamenii încep să conviețuiască pașnic și în Armonie cu toate Ființele Pământului. Este un vis devenit realitate! Nu mai este mult până când acest vis se va extinde de la trăirea interioară, de la Vis la realitate înconjurătoare pe întreg Pământul.


Atunci când cunoști tenebrele întunericului ajungând în cea mai adâncă văgăună, când ajungi acolo de unde nu mai poți, nu mai e loc de a coborî, singura cale de urmat este în sus, în Lumină, în Adevăr, în Armonie, în Pace, în Iubire, în Ființă!

Asta se întamplă cu omenirea Acum. A dat de fundul gropii și a început să caute scara pe care să urce către Armonie, către Pace, către Iubire, către Ființă! Vedem asta zi de zi, vedem cum Oamenii caută soluții pentru a reveni mai frumoși, mai luminoși și mai armonioși, la Pace, Iubire, la propria Ființă.

Mai sunt răbufniri de orgoliu, mai sunt conflicte, mai sunt interese meschine dar tocmai aceste manifestări ne spun că zorii noii omeniri sunt aproape, tot mai aproape. Fii parte a acestei metamorfoze cosmice prin care trece întreaga speță umană! Fii Tu schimbarea care ți-o dorești petrecându-se în lume! Fii Tu Omule cel care aduci pacea pe întreg Pământul!

Fii Tu Visul și Visul tău va germina, va crește și va rodi O Nouă Omenire așa cum ți-o dorești! Nu este greu deloc să fii așa cum îți șoptește Inima Ta. Este în Firea lucrurilor să fii așa cum ești în adâncul tău. Oricine poate fi ceea ce este în Ființă. Este cu mult mai ușor decât să fii o mască, o persoană, o sumă de valori induse subtil pe căi nebănuite încă din pruncie, încă de dinainte de te naște.

Hai să construim împreună o lume nouă! O lume deschisă, o lume care privește către Infinit. O lume cu parfum de Stele. Cu savoare de Lumină. Putem face asta. Decizia este a noastră. A fiecăruia în parte. Este libertatea Ta de a alege cum vrei să fie Lumea Ta. Cum vrem să fie Lumea Noastră. Nimic nu ne poate face să clădim altfel decât ne dorim pentru că Visul este în Inima noastră.

Intenția noastră generează Energia care aduce în Manifestare lumea pe care ne-o dorim. Intenția noastră este generată de Iubirea izvorâtă din Inima noastră. Nimeni, absolut nimeni nu poate face Inima noastră să genereze altceva decât Iubire. Inima noastră pur și simplu este Iubire și poate genera doar Iubire. Lasă-ți Inima să îți arate Visul. Urmează-ți apoi Visul și Uni-Versul va repara toate distorsiunile Holo-Fractalui care a generat ceea ce este astăzi lumea noastră și va aduce astfel în Manifestare Visul Tău. Visul Meu. Lumea cea nouă.

Este în Puterea Ta să faci asta prin simpla Ta Voință.
Vrei să faci asta?

Paul Buică 

Curățenia de Primăvară

Există o tendință către proprietate, către acumulare care ne creează iluzia bogăției. Nu ne mai ajunge o singură locuință, nu ne mai satisface locuința în care trăim, dorim să cumpărăm cât mai mult pământ (de parca n-ar fi tot aici și peste cinci miliarde de ani), să ne construim case la munte, la mare, la bunici, la parinți, oriunde. Alte și alte case. Simțim că este important ca numărul proprietățior noastre să crească și dacă reușim, ne simțim importanți și ne lăudăm cu ce deținem, cu fiecare prilej. Uităm că dorința de proprietate ține de mental și nu de Ființă. Uităm că, de fapt, ceea ce posezi te posedă.

Locuințele permanente sau de vacanță sunt tot mai mari, mai costisitoare, mai complicate, au sisteme de protecție, o persoana din zona se ocupă de grădină, de câine, de bolta de viță, de garaj, de mici reparații, de curățenie. De fapt, este persoana care trăiește în acea casă o mare parte din timp. Noi suntem doar musafiri pentru că trebuie să muncim din greu pentru a putea întreține casa iar cheltuielile par a nu se mai tremina niciodată. Și este imperios necesar să plătim cum se cuvine omul angajat să ne întrețină casa pentru ca noi, cei de la oraș trebuie măcar să mimăm că suntem bogați și prin asta, aparent superiori.

Alocăm proprietăților noastre resurse energetice dar și personale - de fapt, consumăm resurse fizice prin efortul pe care îl facem pentru a le întreține și resurse psihice, emoționale, comportamentale (trebuie să te porți într-un fel, nu!?). Așa că proprietățile noastre ne imping să producem tot mai mult pentru că trebuie să întreținem iluzia care consumă tot mai mult. O vorbă veche spune că „o casă mare te scoate din casă” pentru că ai nevoie de mai mulți bani pentru a o întreține și a o putea păstra locuibilă decât o casă mică așa că, devine doar un dormitor costisitor - în rest, doar muncă. Ca să produci mai mult trebuie să-ți mai iei vreo doua masterate, un doctorat, mai faci o facultate, mergi la training-uri și te „relaxezi obligatoriu” la team-buiding-uri. N-ai cum lipsi.

Am auzit uimit că unii își planifică viața, excursiile, procreerea copilului de care oricum nu se vor ocupa ei și se vor mira când îl/o vor auzi că-i spune bonei „mami” și că recită texte de reclame idioate. Dar va ști engleza / afacereza / slang, ceva argou și jargon autohton - tot mai bogate, dominante, suculente, omniprezente. Oricum, este și copilul un obiect care îți asigură un „status”, este un criteriu, o bifă în Planul Vieții, un produs al societății consumiste, de fapt doar o piesa de schimb pentru sistem.

Este bine totuși să creștem oameni, individualități, nu să producem și să cultivăm / educăm piese de schimb. Să procreezi un copil pe care ți-l cresc și ți-l educă alții după bunul lor plac este cel puțin un act inconștient. Constați că a terminat facultatea și nici nu ai avut timp să-l cunoști prea bine. Și intră și el în mașina de tocat vieți a sistemului: masterate, doctorate, training-uri, team building, credite la banci, planificarea vieții, apartament la bloc, copii, schimbat mașina, plătit bona, construit / cumpărat casă de vacanță și toate celelalte. Asta în cazul fericit în care instinctual s-a ținut departe de manele, droguri, politică, prostituție, secte.

Un cunoscut mi-a spus că și-a atins „target”-ul, că a facut cei doi copii până la treizeci de ani în conformitate cu Business Plan-ul vieții sale. Mă întreabă un alt prieten în data de 15 Martie: „mergi pe 27 Octombrie la Bușteni?” Asta da intrebare fără rost! Eu nu știu ce fac peste cinci minute, cu atât mai puțin în Octombrie. Era să-i raspunde ca-n Caragiale: „Amice, esti...” dar nu, oamenii sunt minunați dar complet hipnotizați de ceea ce au primit pe toate canalele educaționale și informaționale.

Ești tentat să spui că ai intrat într-un cerc vicios pentru că produci bani pentru a cumpăra resurse, consumi propria energie pentru a o înmagazina în aceste proprietăți dar de fapt, ești într-o spirală descendentă care te ține în materia densă. Mai mult decât atât, indiferent că avem o casă sau mai multe, suntem tentați să le transformăm în depozite de obiecte. Dacă ai curajul să iei o agendă și un creion și să notezi toate obiectele din casă așa cum fac gestionarii inventarul în magaziile lor, vei avea o surpriză interesantă: deții câteva mii de obiecte chiar și într-un apartament de bloc cu două camere, din care folosești efectiv foarte puține. Cum este posibil?

Dupa ce ai inventariat și ai întocmit lista cu toate obiectele tale, încearcă:

Exercițiul nr. 1

1. Încercuiește-le pe cele care sunt uzate și sigur nu le vei mai folosi - sunt de aruncat. Acestea vor fi duse la conteiner-ele pentru materiale recuperabile și vor fi preluate de către serviciile de salubrizare. Din fericire, Primariile au început de ceva timp să planteze astfel de conteiner-e prin orașe.

2. Subliniază-le pe cele de care nu ai cu adevărat nevoie dar care mai pot fi folosite de altcineva. Sunt cele pe care urmează să le dăruiești. În mod sigur vei găsi persoane care au nevoie reală de acestea. Trebuie doar să te preocupe subiectul.

3. Bifează-le pe cele care sunt foarte bune dar de care te poți dispensa pentru că le folosești foarte rar. Exemplu: obiecte vestimentare pe care le-ai îmbrăcat o dată sau de două ori. După ce le dăruiești sunt sigur că nu le vei simți lipsa.

4. Și acum, partea cu adevărat „grea”: dăruieste obiecte foarte bune, pe care le mai folosești încă dar tot mai rar pentru că ți-ai cumpărat altele mai frumoase și / sau mai performante. Știi câți oameni au nevoie de un obiect pe care tu îl ții pur și simplu depozitat undeva și ei nu și-l pot permite?

După acest prim exercițiu vei constata că nu ai renunțat la prea multe obiecte așa că... reia procedura de mai multe ori până reușești să păstrezi doar strictul necesar. Este foarte plăcut să constați că, de fapt, ai nevoie de foarte puține obiecte dar ca să reușești trebuie să fii ferm(ă) cu tine. Să nu te lași copleșit(ă) de emoțional. Trebuie să știi că nouazeci la sută din cumpărături le facem emoțional și nu reprezintă strictul necesar. Pe asta se bazează succesul marketing-ului și reclamelor, pe slăbiciunile noastre emoționale. Așa a apărut consumismul atât de dăunător mediului planetar. Este uimitor cum suntem capabili să muncim multe ore pe zi pentru ca apoi să risipim cu entuziasm și să ne transformam casele în depozite.

O locuință-depozit generează o presiune vizuală, psihică, comportamentală care ne accentuează starea de stress. Este greu de întreținut, este obositoare, inconfortabilă. Obiectele cu adevărat necesare dispar „în peisaj” și le căutăm printre celelalte. O locuință aglomerată înseamnă o risipă de energie. În schimb, o locuință cu o arhitectură integrată în mediu, construită din materiale naturale, în locul potrivit ș deveni uni care conține obiectele strict necesare, poate deveni un Camin. Am fost învățați să fim consumiști, să cumpărăm mult pentru că producem mult și nu pentru că ne este necesar mult. Este o iluzie întreținută cu grijă prin tehnici subliminale specifice de artizanii și beneficiarii totodată ai societăților de tip consumist.  

Amintește-ți de bunicii care purtau o pereche de pantofi ani la rând. Lucrurile erau de calitate și ei le purtau cu respect pentru Meșterul care le-a facut și cu mândrie. Bunicii noștri apreciau fiabilitatea. Își aminteau de Meșter  ori de câte ori se încălțau, îl recomandau și-l lăudau. Și, n-au trecut nici măcar o sută de ani de atunci... Nu știu dacă putem avea aceiași atitudine azi când cumpărăm un obiect și imediat mergem la service, facem contracte post-garantie, etc. Parcă totul a luat-o razna. Pentru bunicii noștri, profesionalismul și cuvântul Meșterului erau cea mai sigură garanție.

Ochilor noștri le plac spațiile largi, simple, deschise, armonioase. Amintește-ți ce odihnitor este să privești marea sau piscurile din depărtare. Amintește-ți ce odihnitor este să privești pădurea, un câmp înflorit, o cascadă. Privește cerul, miliardele de stele și Galaxii! Simți cu adevărat că faci parte din Acest Uni-Vers, Aici și Acum. Că ești o picătură din Oceanul Infinit care se vede pe Sine și percepe Profunzimea. Înțelegi că Uni-Versul (Divinitatea) nu are exterior.

Obiectele generează cascade de gânduri pentru că au înmagazinată în ele foarte multă informație ce reverberează în jur și distorsionează câmpurile și mai cu seamă bio-câmpurile Ființelor. Au reținut practic toate informațiile din preajma lor, toate amprentele energetice ale tuturor celor care le-au atins și le-au transferat astfel informații (forme-gând / energii inscriptionate) din existența lor. Obiectele preiau vibrațiile din jur și pe cele induse conștient sau nu. Este foarte important să știm cui au aparținut, de ce meșteri au fost fabricate.

Am convingerea că obiectele vechi sunt pentru muzee nu pentru locuințe. Unii oameni păstrează tot felul de antichități despre care nu știu mare lucru. Ca exemplu, pentru nimic în lume nu aș ține în casă un pumnal etrusc sau un cuțit din obsidian folosit la sacrificii - recunosc că sunt obiecte extreme dar sunt colecționari care se dau în vânt după așa ceva și cheltuiesc sume uriașe pentru a le obține. Chiar și cuțitul cu care bunicul tăia  porcul l-am „externalizat”. Sigur că și un obiect banal ar fi putut fi folosit cândva în alte scopuri decât cele pentru care a fost confecționat, nu trebuie să devenim obsedați de aceste idei dar este bine să folosim obiecte noi și să renunțăm la „amintirile / moștenirile de familie”.

Cele mai frumoase obiecte sunt cele construite cu dăruire de oameni cu îndemânare și „chemare” pentru meșteșuguri. Poate că nu sunt perfecte dar poartă în ele și radiază o savoare inegalabilă. În fiecare casă ar trebui să existe măcar câteva obiecte confecționate de cei care o locuiesc. Obiectele confecționate cu Iubire și din Iubire aduc Armonia și Pacea în fiecare loc în care se află și sunt mai greu de „inscriptionat” cu forme-gând și vibrații de joasă frecvență pentru că sunt protejate de câmpul generat de vibrația benefică a creatorului lor. La rândul lor amplifică energia primită și generează protecție pentru locul și / sau persoanele cărora le-au fost destinate.

Așa-i că te simți bine când îmbraci puloverul împletit de bunica și dăruit de ziua ta? Este ca un terapeut la purtător. Chiar asta este... pentru că bunica, în timp ce-l împletea a pus în el Iubire. A împletit Iubire. Iar lâna a fost toarsă cu Iubire și „des-cântată” cu doine vechi de când lumea. Poate că lâna înțeapă puțin dar nu are fire sintetice și puloverul, sigur nu este „chipat” (cipat). Mai gândește-te la acestea și precis vei mai scapa de niște obiecte din casă și îi vei mulțumi în Inima ta bunicii pentru că te-a învățat să folosești andrelele și iglița.  

Tehnologia, noile descoperiri sunt utile și dezvoltarea lor ne va scăpa în viitorul apropiat de societatea actuală bazată pe bani. Atâta timp cât vom folosi bani pentru servicii, producție, schimburile de mărfuri și informații, pentru orice, fie ei de hârtie sau virtuali, atâta timp cât vom cuantifica valoarea muncii, obiectelor și serviciilor în cifre, vor exista interese și implicit, conflicte, dorință de dominare, de putere, de acumulare peste necesitățile firești. Trebuie să depășim urgent acest stadiu primitiv de relație interumană și să construim o societate armonioasa. Odată eliberați de teroarea producerii banilor oamenii își vor putea elibera puterea infinită a imaginației pe niveluri la care nici nu le putem bănui astăzi și își vor putea valorifica întregul potențial cu care s-au născut.      

Renunțarea la obiectele care nu ne trebuiesc cu adevărat este un prim pas către Armonie. Vă las plăcerea de a exersa, de a descoprei această Bucurie în familie, cu prietenii, cu colegii. Și într-o familie mai mare numită societate.

Paul Buică

Ceremoniile

Nu vom înţelege profeţiile mayaşe, dacă nu înţelegem mai întâi cum percepeau cei din vechime ceremoniile. Acestea erau mult, mult mai profunde decât ceea ce percepem noi, ca oameni moderni. Noi credem că ştiinţa şi logica sunt elementele cheie ale lumii în care trăim. Credem cu tărie că suntem superiori celor din vechime. Şi că tehnologia ne uşurează viaţa, ne-o face mai bună. Dar dacă vă închipuiţi că tehnologia ne va salva de ceea ce Mama Pământ este gata să aducă omenirii, şi dacă mayaşii au dreptate, atunci veţi fi surprinşi. Aşa cum am spus şi la început, viaţa nu este ceea ce credeţi că este.

În Vedele sanscrite, scrise cu aproape 6 mii de ani în urmă, se vorbeşte despre timpurile în care omul va ajunge să cunoască electricitatea şi magnetismul, despre cum va zbura în cer în cutii de metal (acesta este chiar un citat). Tot în Vede se spune că într-o singură zi vom renunţa la toate astea, ca un copil care atunci când creşte, renunţă la ursuleţul de pluş şi caută altceva, dintr-o viziune mai înaltă. Suntem pe cale să facem acelaşi lucru. Din punctul de vedere al mayaşilor, tehnologia înaltă nu este un semn al unei civilizaţii avansate. Este un semn că o civilizaţie este pe cale să devină avansată. La ce este bună tehnologia pentru oameni, dacă ei descoperă că propriul lor corp şi conştiinţa umană pot face tot ceea ce face acum tehnologia şi chiar mult mai mult decât atât?

În primul rând mayaşi văd şi cunosc Pământul ca pe o fiinţă, conştientă de tot ceea ce se întâmplă pe corpul ei. Tot ceea ce există în cer sunt fiinţe vii ce interacţionează unele cu altele. Noi nu le vedem aşa, vedem Pământul ca pe o piatră.

Ceremonia este o comunicare directă şi o punte de legătură a omului cu Marele Spirit - Mama Pământ, Tatăl Cer şi cu toată viaţa de pretutindeni. Din timpurile străvechi se ştia că înainte de orice schimbare trebuie făcută o ceremonie. Aceasta leagă inimile oamenilor între ele şi pe acestea cu inima Pământului şi a Soarelui, a Universului şi a tot ceea ce există. Atunci când popoarele vechi intrau în ceremonie, ei intrau de fapt într-o lume sacră, de posibilităţi nesfârşite.

Mayaşii au prezis că pe măsură ce ne apropiem de 2012, omenirea va intra într-un haos foarte profund. Dar nu este nici un motiv să vă fie frică, nu este sfârşitul, este începutul, după cum vă veţi da seama curând. Este sfârşitul unui ciclu, este începutul unui nou ciclu plin de frumuseţe şi speranţă? Asta trebuie să aflăm!

Dacă ne concentrăm pe sfârşitul ciclului, uitându-ne în urmă, observăm că acum, în lumea modernă, totul a început să degenereze, să se dezintegreze la scară mare, exact aşa cum au prezis mayaşii. De exemplu: încălzirea globală şi faptul că ne apropiem cu repeziciune de o epocă de gheaţă, care ar elimina cea mai mare parte din viaţa de pe planetă; lumea financiară care este în pragul unui colaps la nivel planetar; bolile mortale cum sunt SIDA şi alţi viruşi pandemici la nivel global; există 46 de războaie în acest moment, cum sunt cele din Irak şi Afganistan; cei peste 2 miliarde de oameni care trăiesc cu mai puţin de 2 dolari pe zi; sau cei 25.000 de copii care mor de foame în fiecare zi; creşterea populaţiei ce distruge viaţa pe planetă pur şi simplu doar pentru a subzista. Pot continua şi cu alte exemple, dar în inima voastră ştiţi despre ce vorbesc. Timpurile pe care le trăim sunt cel puţin precare pentru planetă şi pentru toate formele de viaţă care trăiesc pe ea.

Conform mayaşilor, tot acest haos a fost prezis cu mult, mult timp în urmă. Ne apropiem de sfârşitul unui ciclu de timp care a durat mult, şi când acest ciclu se termină, haosul se petrece întotdeauna. Asta face parte din ciclul vieţii, este ceva natural. Mayaşii au prezis că acest haos pe care îl experimentăm acum este doar la început, iar ceva mult mai măreţ decât experimentăm acum este pe cale să apară pe Pământ.

Vă rog să înţelegi că profeţiile care urmează să fie dezvăluite nu sunt fantezii ale mayaşilor, ci, aşa cum vom arata în curând, sunt susţinute de ştiinţa modernă. De îndată ce vom înţelege situaţia în care ne aflăm, ne vom da seama că este timpul să ascultăm ceea ce urmează să apară, este timpul să ne pregătim interior, deoarece nu mai este posibil să trăim ca şi cum totul este normal. Nu este. Ceea ce noi considerăm a fi „normal”, după cum spun mayaşii, nu se va mai întoarce niciodată. Ceea ce va înlocui această realitate „normală”, este cu mult, mult mai măreţ.

Deci, să fie sfârşitul epocii moderne, aşa cum cred foarte mulţi oameni din studiul calendarului mayaş, ce prezice schimbări masive la nivel global în 2012? Asta este exact ceea ce liderul naţiunii maiaşe Don Alejandro Cirilo Perez Oxlaj doreşte ca să înţelegeţi. Potrivit mayaşilor, probabil că vor fi schimbări ale Pământului, dar vor fi şi alte schimbări cu mult mai importante, extrem de frumoase şi pozitive despre care nimeni nu vorbeşte. Şi nici oamenii de ştiinţă nu ştiu despre asta. Există aspecte pozitive pe care mayaşii şi eu dorim ca voi să le cunoaşteţi.

Conștiința în Evoluție

Ştim că conştiinţa umană evoluează. Ştiinţa a observat acest lucru cu mult timp în urmă şi este conştientă de acest lucru. Enciclopedia Britanică, pe la sfârşitul anilor '80, a descoperit că dacă iei toată cunoaşterea lumii, tot ceea ce am învăţat de la începutul civilizaţiei noastre – ceea ce înseamnă civilizaţia sumeriană de acum 6 mii de ani – până în anii 1900, sunt un anumit număr de biţi de informaţie (dacă e să vorbim în termenii calculatoarelor). De-a lungul acestor 6 mii de ani am învăţat încet un număr de lucruri. S-a descoperit că din 1900 şi până în 1950, am învăţat tot atât de multe lucruri pe cât am învăţat în cei 6 mii de ani de istorie. 

Cine ar fi ghicit asta? Apoi, s-a mai descoperit că aproximativ de prin 1950 şi până prin 1970 am învăţat din nou tot atât cât am învăţat în 6 mii de ani. În doar 20 de ani! Apoi, din 1970 până în 1980, am învăţat din nou cât în 6 mii de ani. Şi totul continuă din ce în ce mai rapid. De fapt, a fost un moment în care NASA primea atâtea informaţii, încât nici nu mai avea timp să le introducă în computere, erau în urmă cu 8 sau 9 ani. A trebuit ca să îmbunătăţească hard-ul şi soft-ul computerelor lor, ca să poată cuprinde tot ceea ce au învăţat.

În acest moment, ne aflăm pe o curbă ascendentă, verticală, a evoluţiei. Acum învăţăm în aproximativ o lună, cât am învăţat în 6 mii de ani. Pare imposibil, dar e demonstrat dacă verificaţi. Deci, există o curbă a evoluţiei, în care la început am evoluat lent, am devenit din ce în ce mai inteligenţi şi procesul s-a accelerat, iar pe măsură ce ne apropiam de timpurile moderne, am intrat pe linia verticală. Mayasii spun că suntem pe cale să facem o schimbare în conştiinţa umană. Vom deveni ceva nou, o nouă specie, un nou mod de percepţie a realităţii. Despre asta este vorba în această transmisie. Despre această schimbare de conştiinţă. Vom vorbi şi despre alte lucruri, dar asta este tema principală.

Dacă privim în urmă la culturile antice, devine clar că suntem mult diferiţi faţă de cei din vechime, să zicem faţă de cei de acum 2000 de ani. E evident. Diferiţi nu doar în jucăriile noastre tehnologice ci şi diferiţi în modul în care percepem realitatea din jurul nostru, ceea ce gândim că este ea şi cine credem că suntem noi în ea. Mayasii spun că evoluţia conştiinţei umane se face pe parcursul mai multor cicluri. La fel cum ADN–ul se desface când ajunge la un anume cromozom. Iar noi ne aflăm acum foarte aproape de momentul în care evoluţia omenirii se accelerează şi va face un salt uriaş spre un nou nivel de conştiinţă.

Vom deveni ceva mult mai măreţ decât ceea ce numim acum om. La această înţelegere ne vom întoarce, explicând ce spun mayasii despre ceea ce vom deveni. La această înţelegere ne vom referi, când vorbim de schimbările în conştiinţa umană.

Rezonanța Shumann

Pământul este o ființă vie și tot ceea ce există pe el își are originea în el. Corpul nostru fizic își are originea în materia Pământului iar corpurile noastre subtile sunt formate din materie subtilă care îi aparține tot Pământului. El este în același timp hrana și suportul nostru iar sănătatea noastră, atât fizică cât și mentală și emoțională depinde de modul cum noi ne raportăm la energiile sale. La o primă vedere, Pământul nu ne poate oferi decât hrană și adăpost însă progresele științei au revelat o interacțiune mai profundă între Pământ și viețuitoarele care se află pe el, în special oamenii.

Se știe acum că ființa umană are propriul ei câmp bioenergetic care vibrează pe o frecvență specifică în conformitate cu nivelul vieții acelei ființe. Această vibrație a câmpului bioenergetic al ființei se datorează însumării nenumaratelor impulsuri electrice care controlează activitatea mușchilor, a sistemului nervos, a organelor de simț și așa mai departe. Creierul fiind organul care centralizează și coordonează aceste vibrații, putem spune că aici ele sunt cel mai intense și mai ușor măsurabile și de asemenea constituie o măsură a activității creierului. Practic acestea constituie undele cerebrale.

Analog activității bioenergetice din corpul nostru trebuie să știm că și Pământul, fiind un organism de dimensiuni cosmice, prezintă și el aceiași activitate bioelectrică. Să ne gândim numai la fulgerele care se manifestă în atmosfera terestră. Pe plan global, la orice moment de timp dat se manifestă circa 1000 de fulgere care reprezintă descărcări uriașe de energie privite din punctul nostru de vedere însă la scara Pământului ele pot fi asimilate impulsurilor care circulă prin nervii corpului nostru. Aceste fulgere constituie viața bioenergetică a Pământului care este alimentată din profunzimile ascunse ale acestuia. În mod natural așadar, câmpul bioenergetic al Pâmântului trebuie să aibă și o frecvență de vibrație corespunzatoare.

Schumann a fost primul om de știință care a prezis existența acestui câmp bioenergetic al Pământului și a calculat frecvența sa de vibrație între anii 1952 - 1957 înainte de a putea fi măsurată efectiv. Pământul se comportă ca un uriaș condensator electric. Atmosfera este un conductor slab și dacă nu ar exista în permanență fulgere într-o parte sau alta a globului, sarcina sa s-ar difuza în cca 10 minute. Aceste sarcini electrice permanente se manifestă într-o cavitate determinată de marginea Pământului și partea inferioară a ionosferei la aproximativ 55 km înălțime. Sarcina totală care există în această cavitate este de 500.000 Coulombi. Această sarcină se află într-o redistribuire constantă datorită fulgerelor. Mai mult, fiecare fulger care se manifestă în atmosferă terestră da naștere unei unde cvasi-staționare care se manifestă ca un fel de ecou electromagnetic la fel cum, de exemplu, sunetul emis de un clopot nu este altceva decat un ecou datorat lovirii marginii sale exterioare. Dacă această margine exterioară ar fi lovită mai des, atunci s-ar constata ca în fundal se manifestă și rămâne la aceeași intensitate un anumit ecou. Rezonanță Schumann este chiar acest ecou și a putut fi calculată matematic la 7,83 Hz, conform formulei f= c/pi*D unde c este viteza luminii iar D diametrul Pământului.

Studiul practic a arătat că, câmpul electromagnetic al Pământului vibrează pe mai multe frecvențe de vibrație care sunt aproximativ armonici ale acestei frecvențe fundamentale. Valorile acestor armonici se află situate între 6 și 50 de Hz. Toate aceste unde au fost denumite Rezonanțe Schumann după savantul care le-a prezis și calculat pentru prima dată.

Frecvențele Schumann variază funcție de următorii factori:

- intensitatea și configurația câmpului magnetic al Pământului;
- compoziția și proprietățile atmosferei;
- proprietățile ionosferei.

Indiferent cum variază acest spectru de frecvențe, 7,83 Hz este frecvență fundamentală, deci are ponderea cea mai mare. Cea de-a doua armonică are valoarea maximă undeva în jurul a 15 Hz (+/- 0,5 Hz), armonicele a treia, a patra și a cincea se situează undeva în jurul valorilor 20, 26 și 33 Hz iar intensitățile acestora sunt variabile în funcție de factorii susmenționați. Armonicele a șasea și a șaptea a căror intensitate este suficientă pentru a fi luate în considerare sunt 39 și 45 Hz.

Așadar, acest spectru de vibrații ilustrează viață energetică a Pământului. Cum poate fi acest lucru util pentru ființele umane?

Prin acordarea undelor cerebrale cu fundamentala frecvențelor Schuman (7,83 Hz), fapt care se realizează prin intermediul aparatelor de stimulare cerebrală de tip brain machine putem beneficia prin intermediul fenomenului de rezonanță de un aport energetic uriaș din propriul câmp energetic al Pământului. Practic, în cazul stabilirii acestei rezonanțe, proporțional cu gradul nostru de trezire a percepțiilor, conștiința noastră se expansionează la nivelul întregului Pământ și toți centrii noștri energetici sunt revitalizați și alimentați din focarele energetice imense ale Pământului. Frecvența 7,83 Hz se încadrează în gama undelor alfa, specifice meditației și astfel starea care se instalează va permite o comuniune mai ușoară cu Fiinta Pământului.

Aceste cunoștinte suplimentare au permis cercetătorilor să afle motivul eficienței unor anumite dansuri exorcizante din tradițiile unor triburi africane. Prin introducerea cu bună știință în aceste dansuri a unor ritmuri corelate cu Frecvențele Schumann, dansatorii puteau trezi energiile pure ale Pământului pe care apoi le canalizau dupa dorință.

Beneficiile rezultate de pe urma acordarii creierului nostru pe aceasta frecvența de vibrație a Pământului sunt în primul rând această reîncărcare a bateriilor organismului nostru. Se observă dispariția grijilor și a anxietăților inutile, amplificarea vitalității, o stare pregnantă de bună dispoziție, blândețe și putem percepe cum conștiința noastră este branșată la o sursă imensă de energie.

De asemenea, acordarea pe această frecvență de vibrație elimină efectele perturbatoare ale câmpurilor electromagnetice cu care interferăm în viața de zi cu zi. Mai ales cei care lucrează în medii puternic poluate electromagnetic au mare nevoie de reîmpământare prin acordarea pe această frecvență de vibrație. Din punct de vedere energetic, aproape că am pierdut contactul cu această inimă pulsatorie a Pământului datorită nenumaratelor câmpuri electromagnetice poluante dintre care cel mai important este cel generat de rețeaua de alimentare a consumatorilor casnici.

Arhimede a spus: Dați-mi un punct de sprijin și voi putea apoi răsturna Pământul. În cazul organismului nostru, punctul de sprijin pentru întreaga structură fizică, emoțională și mentală este Pământul și aici nu trebuie să privim Pământul ca pe un imens bulgăre solid care rătăcește prin spațiu ci ca o Ființă vie din care provine tot ceea ce este materie în noi înșine, nu numai materia fizică, palpabilă ci întreaga materie subtilă care este substratul trăirilor noastre emoționale și mentale. Atunci când acest punct de sprijin va fi ferm în noi, vom dispune de energia necesară pentru a ne vindeca și a ține la distanță toate bolile, de a ne păzi de influențe mentale și emoționale negative - cum sunt de exemplu cele care se manifesta în cazul magiei negre - de a fi un nesecat izvor de vioiciune și confort pentru ceilalți.

Mai mult decât atât, această revenire în sânul Pământului va atrage după sine o stare mult lărgită de conștiință în care vom putea percepe intuitiv unitatea vieții a tot ceea ce există pe planeta noastră.

Sursa: AIM GROUP - www.aimgroup.ro

Eliberarea de „A FACE”

Eliberarea de „a face”, nu este a nu face. Se referă la eliberarea de modelul conştiinţei de „a face” – atitudinea pe care o aducem în „a face”.

„Modul a face” ne spune că trebuie să dăm un telefon, să facem un comision, să răspundem la un email, să spălam hainele, să ne pregătim pentru o întâlnire, etc. Acestea s-ar putea să fie lucruri pe care trebuie să le facem. Dar când suntem înţepeniţi în „modul a face”, atenţia noastră este prinsă de „trebuie să le facem, gonim să le facem”.

Când suntem prinşi în „modul a face”, trecem de la o sarcină la alta, fără să ne oprim să savurăm momentul. Terminăm o sarcină şi imediat decidem ce să facem în continuare. Pe care dintre multele lucruri pe care le am de făcut să mă concentrez în continuare?

Când sunt prins în această stare, mintea mea se simte încordată. Corpul adoptă o tensiune de fond. Atenţia mea are o viziune limitată, tip tunel; văd doar ceea ce fac şi elimin alte aspecte ale momentului prezent. Pierd din vedere frumuseţea care mă înconjoară. Devin un om ce face mai degrabă decât un om ce este (este un frumos joc de cuvinte în engleză: I become a human doing rather than a human being).

Când sunt prins în această stare, de obicei nu-mi dau seama de asta. Sunt atât de prins în „a face” încât nu există nici măcar spaţiu în conştienţa mea, pentru a aprecia faptul că sunt prins în această stare. Doar atunci când, dintr-un motiv sau altul, ies din acest mod, apreciez cât de prins am fost. Atunci îmi pare că am fost într-un fel de transă. Totuşi, când sunt în transa „a face”, am iluzia că sunt pe deplin conştient.

Cum ne putem trezi, cum putem recunoaşte că suntem prinşi de „modul a face” şi cum să ieşim din transă?

Următoarele lucruri le-am găsit ca fiind foarte utile:

Faceţi o pauză înainte de a vă asuma o nouă sarcină, acordaţi-vă un moment pentru a savura prezentul, deveniţi conştienţi de ceea ce vă înconjoară, de cum se simţiţi corpul, respiraţi adânc de câteva ori şi mirosiţi trandafirii.

Faceţi o pauză observând cum se simte mintea când este în „modul a face”. Există o stare diluată de tensiune? O presiune? Un simţământ de concentrare? O intensitate mentală? Orice ar fi, doar observaţi. Nu încercaţi să eliminaţi – această eliminare, probabil, va deveni un alt „a face” care vă va menţine prinşi. E util să ajungeţi să cunoaşteţi simţământul „modului a face” cât mai complet posibil. Acceptaţi-l. Lăsaţi-l să existe. Şi pe măsură ce faceţi asta, probabil că veţi observa cum se dizolvă treptat.

Folosiţi ceva care să vă „trezească” la intervale neregulate, amintindu-vă cele descrise mai sus. De exemplu puteţi instala pe calculator un mic program sonor http://www.peterrussell.com/ToM/index.php.

Faceţi o scurtă meditaţie.

La începutul fiecărei zile, sau perioade de activitate, acordaţi-vă câteva momente în care sunteţi tăcut şi dăruiţi-vă starea mentală că vă veţi observa în „modul a face” şi veţi ieşi din acesta mai des.

Rugaţi-vă să fiţi ajutaţi. (Adesea se întâmplă!)

Folosiţi mai puţină cofeină.

Iubiţi, ascultaţi muzică şi nu luaţi lucrurile prea în serios.

Un „a nu face” fericit!  

Peter Russell

De ce...?

Mai jos sunt câteva explicații extrase dintr-o revistă de știință (Ion Life Detox News nr.7/2004) care explică de ce ne îngrășăm, ne imbolnăvim și îmbătrânim.

În ultimii 30 de ani, japonezii și coreenii s-au bucurat de beneficiile aduse sănătății și condiției fizice de apă ionizată, restul lumii aflând de ea doar  de câțiva ani. Poate că cel mai uimitor aspect al fenomenului numit „apă ionizată” este că, în Japonia, o familie din cinci, consumă apa ionizată. Noi toți avem prea mult aciditate. Hrana pe care o consumăm arde împreună cu oxigenul din celule pentru a produce energie. Dupa ardere, hrana se transformă în reziduuri acide, iar celulele le depozitează în circuitul sanguin. Corpul nostru elimină aceste reziduuri prin urina, respirație și transpirație, restul   fiind depozitate de-a lungul vaselor de sânge și țesuturi.

Pentru a putea trăi, sângele și celulele noastre trebuie să fie ușor alcaline (sângele are pH-ul de 7,35). Pentru a-și păstra alcalinitatea, organismul nostru face o mică „scamatorie” , prin care convertește reziduurile acide în reziduuri acide solide. Dacă corpul poate menține aceste reziduuri nediluate, le poate stoca pe o perioada nedeterminată, neafectând pH-ul în restul corpului. Așa că le stochează într-o gramadă de locuri și moduri, inclusiv în grăsime. Îngrășarea poate fi rezultatul necesității reziduurilor acide de a avea un mediu de stocare.

Concluzie: prima dată suntem acizi și apoi apare grăsimea.

Exemple ale reziduurilor acide solide în corpul nostru sunt: colesterolul, acizii grași, acidul uric, pietrele la rinichi, urații, sulfații și fosfații.

Acumularea acestor reziduuri acide reprezintă procesul îmbătrânirii. Formula chimică pentru colesterol și acizii grași este arderea incompletă a carbohidraților. Colesterolul și acizii grași sunt rezultatul consumului de paste și pâine. Acidul uric și amoniacul provin de la toate tipurile de carne. Acidul fosforic provine de la cereale, cum ar fi orezul și băuturi carbogazoase. Acidul sulfuric provine de la gălbenușul de ou. Acizii sulfuric și fosforic sunt otrăvitori.

Ei trebuie neutralizați de minerale alcaline înainte să devină ceva benign. În absența unei cantități suficiente de minerale alcaline în dieta noastră, corpul nu are de ales și va fura calciul din oase neutralizând acești acizi, transformându-i în sulfați, fosfați și urați. Așa apare în timp osteoporoza. Una dintre marile probleme ale reziduurilor acide este că îngroașă sângele și blochează capilarele. Din aceasta cauză, multe persoane suferă de hipertensiune arterială. În funcție de locul în organism unde sunt stocate reziduurile acide, circulația sângelui în acea zonă este slabă și este posibil ca un organ vital să primească insuficient sânge devenind disfuncțional. Multe boli degenerative sunt rezultatul proastei circulații.

Un exemplu tipic este diabetul care este cauzat de acumulările acide în jurul pancreasului. Celulele canceroase sunt acide, în timp ce celulele sănătoase sunt alcaline. Celulele normale nu pot supraviețui în apropierea zonelor cu acumulări de reziduuri acide. Oricum, anumite persoane au gene puternice, care suferă mutații pentru a supraviețui în mediu acid. Așa se  dezvoltă celulele canceroase. Atâta timp cât mediul rămâne acid, cancerul va reapărea după o operație de extirpare a celulelor canceroase. Oncologii cu experiență cresc alcalinitatea pacienților, înainte de operație.

Reziduurile acide din interiorul vaselor de sânge sunt foarte periculoase, putând duce la înfundarea capilarelor din zona creierului. Corpul nostru lipește aceste reziduuri de pereții vaselor de sânge dar, în cazul unor eforturi mari, când presiunea crește, aceste reziduuri se pot dezlipi și bloca vasele capilare din zona creierului provocând accidente cerebrale. Alcalinul neutralizează acidul. Apa alcalină ionizată neutralizează reziduurile acide din corpul omenesc și le lichefiază pentru a fi eliminate de către rinichi. Un exemplu care ne ajută să înțelegem acest lucru ar fi grăsimea de pe maini, după ce spălăm carnea. Aceasta grăsime nu poate fi îndepărtată cu apa de la robinet.

Avem nevoie de un săpun pentru a lichefia grăsimea și a ne curăța pielea. Grăsimea este acidă și săpunul este alcalin. Ne spălăm corpul la exterior, îndepărtând murdăria, dar neglijăm complet murdăria din interior. Deci ne conducem după dictonul "Ceea ce ochii nu văd, nu există". În funcție de fiecare organism, noi stocăm reziduurile acide în mod diferit. Simptomele bolilor se manifestă în funcție de locul unde sunt stocate reziduurile. Când vom înțelege că bolile degenerative ale adulților sunt cauzate de acumularile de deșeuri acide, nu va mai fi nici un mister că utilizarea apei alcaline ionizate ne îmbunătățește sănătatea. Pentru a duce o viață lungă și sănătoasă, mai întâi trebuie să eliminăm deșeurile acide din corpul nostru.

Cel mai bun și ușor mod de a scăpa de aceste deșeuri acide este să le lichefiem și să le neutralizăm cu apă alcalină ionizată. Prin eliminarea particulelor rezidurilor acide din sânge, eliminăm riscul îmbolnăvirilor care pot duce la moarte subită. Apa alcalină ionizată nu are valoare nutrițională sau de medicament, dar are uimitoarea capacitate de a neutraliza și lichefia deșeurile acide pentru a putea fi eliminate din organism, păstrând alcalinitatea acestuia - deci sănătatea și starea de bine.

Sfaturi pentru sănătate

Beți apă pe stomacul gol!

În Japonia zilelor noastre este foarte popular obiceiul de a bea apă imediat după trezire în fiecare dimineață. Mai mult, testele cercetătorilor au demonstrat valoarea acestui obicei. Publicăm mai jos o descriere a folosirii apei pentru cititorii noștri. Pentru cei în vârstă și pentru bolile grave ca și pentru bolile moderne, tratamentul cu apă a fost considerat de succes de către o societate medicală japoneză, ca tratament sigur 100% pentru urmatoarele boli:  dureri de cap, dureri ale corpului, sistemul circulator, artrită, bătăi puternice ale inimii, epilepsie, grăsimi în exces, astm bronșic, tuberculoză, meningită, boli de ficat și urină, vomă, gastrită, diaree, hemoroizi, diabet, consțipatie, toate bolile de ochi, cancer la organele genitale și dereglări menstruale, boli ale urechilor, nasului și gâtului.

Metodă de tratament:

1. Dimineața, imediat după trezire, înainte de a va spăla pe dinți, beți 4 x 160ml apă aproximativ o jumătate de litru în total.

2. Spălați-vă pe dinți dar nu mâncați și nu beți nimic 45 minute.

3. După 45 minute puteți bea și mânca normal.

4. După 15 minute de la micul dejun, prânz sau cină, nu mâncați și nu beți nimic 2 ore.

5. Cei care sunt bătrâni sau bolnavi și nu pot bea 4 pahare cu apă la început pot începe prin a bea apă mai puțină și să crească gradual până la 4 pahare pe zi.

Metoda de mai sus va vindeca boli și toată lumea se poate bucura de o viață sănătoasă. Următoarea lista dă numărul de zile de tratament necesar pentru vindecarea, controlul, reducerea principalelor boli:

1. Presiune ridicată a sângelui - 30 zile

2. Gastrită - 10 zile

3. Diabet - 30 zile

4. Constipație - 10 zile

5. Cancer - 180 zile

6. Tuberculoză - 90 zile

Pacienții cu artrita ar trebui să urmeze tratamentul de mai sus doar 3 zile în prima săptămână și începând din a doua săptămâna zilnic. 

Această metodă de tratament nu are efecte adverse. Oricum, la începutul tratamentului s-ar putea să fie necesar să urinați de mai multe ori. Este și mai bine dacă continuați acest tratament ca o activitate de rutină în viața voastră. Beți apă și rămâneți sănătoși și activi. Înțelegem acum de ce chinezii și japonezii beau ceai fierbinte și la masă apă ce nu este rece. Poate este timpul să adoptăm obiceiul lor de a bea apă în timp ce mâncăm. Nimic de pierdut, totul de câștigat.

Pentru cei cărora le place să bea apă rece, aceste rânduri sunt pentru voi!

Este plăcut să bei o ceașcă cu o băutură rece după o masă. Apa rece va solidifica mâncărurile uleioase pe care tocmai le-ați consumat. Vă va încetini digestia. Odată ce acest noroi reacționează cu acidul, va fi absorbit mai repede decât hrana solidă. Va depune un strat pe intestine. Foarte curând, acesta se va transforma în grăsime și va duce la cancer. Este cel mai indicat să beți supă fierbinte sau apă caldă după masă. 

O notă importantă despre atacurile de inima: femeile ar trebui să știe că nu fiecare simptom de atac de inimă va fi durerea în mâna stângă. Fiți atente la durerile intense în maxilar. S-ar putea să nu ai niciodată prima dată durere în piept, în timpul unui atac de inimă. Greața și transpiratul intens sunt și ele simptome obișnuite. 60% din persoanele care au atac de inimă în timp ce dorm, nu se trezesc. Durerea în maxilar vă poate trezi dintr-un somn adânc. Fiți cu grijă și atente. Cu cât știm mai multe, cu atât șansele de a supraviețui sunt mai mari.

Un cardiolog spune că, dacă fiecare din cei care primește un e-mail cu aceste informații, îl trimite la toți cunoscuții săi, putem fi siguri că vom salva cel puțin o viață.