„Modul a face” ne spune că trebuie să dăm un telefon, să facem un comision, să răspundem la un email, să spălam hainele, să ne pregătim pentru o întâlnire, etc. Acestea s-ar putea să fie lucruri pe care trebuie să le facem. Dar când suntem înţepeniţi în „modul a face”, atenţia noastră este prinsă de „trebuie să le facem, gonim să le facem”.
Când suntem prinşi în „modul a face”, trecem de la o sarcină la alta, fără să ne oprim să savurăm momentul. Terminăm o sarcină şi imediat decidem ce să facem în continuare. Pe care dintre multele lucruri pe care le am de făcut să mă concentrez în continuare?
Când sunt prins în această stare, mintea mea se simte încordată. Corpul adoptă o tensiune de fond. Atenţia mea are o viziune limitată, tip tunel; văd doar ceea ce fac şi elimin alte aspecte ale momentului prezent. Pierd din vedere frumuseţea care mă înconjoară. Devin un om ce face mai degrabă decât un om ce este (este un frumos joc de cuvinte în engleză: I become a human doing rather than a human being).
Când sunt prins în această stare, de obicei nu-mi dau seama de asta. Sunt atât de prins în „a face” încât nu există nici măcar spaţiu în conştienţa mea, pentru a aprecia faptul că sunt prins în această stare. Doar atunci când, dintr-un motiv sau altul, ies din acest mod, apreciez cât de prins am fost. Atunci îmi pare că am fost într-un fel de transă. Totuşi, când sunt în transa „a face”, am iluzia că sunt pe deplin conştient.
Cum ne putem trezi, cum putem recunoaşte că suntem prinşi de „modul a face” şi cum să ieşim din transă?
Următoarele lucruri le-am găsit ca fiind foarte utile:
Faceţi o pauză înainte de a vă asuma o nouă sarcină, acordaţi-vă un moment pentru a savura prezentul, deveniţi conştienţi de ceea ce vă înconjoară, de cum se simţiţi corpul, respiraţi adânc de câteva ori şi mirosiţi trandafirii.
Faceţi o pauză observând cum se simte mintea când este în „modul a face”. Există o stare diluată de tensiune? O presiune? Un simţământ de concentrare? O intensitate mentală? Orice ar fi, doar observaţi. Nu încercaţi să eliminaţi – această eliminare, probabil, va deveni un alt „a face” care vă va menţine prinşi. E util să ajungeţi să cunoaşteţi simţământul „modului a face” cât mai complet posibil. Acceptaţi-l. Lăsaţi-l să existe. Şi pe măsură ce faceţi asta, probabil că veţi observa cum se dizolvă treptat.
Folosiţi ceva care să vă „trezească” la intervale neregulate, amintindu-vă cele descrise mai sus. De exemplu puteţi instala pe calculator un mic program sonor http://www.peterrussell.com/ToM/index.php.
Faceţi o scurtă meditaţie.
La începutul fiecărei zile, sau perioade de activitate, acordaţi-vă câteva momente în care sunteţi tăcut şi dăruiţi-vă starea mentală că vă veţi observa în „modul a face” şi veţi ieşi din acesta mai des.
Rugaţi-vă să fiţi ajutaţi. (Adesea se întâmplă!)
Folosiţi mai puţină cofeină.
Iubiţi, ascultaţi muzică şi nu luaţi lucrurile prea în serios.
Un „a nu face” fericit!
Peter Russell
Peter Russell
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu