Doar dăruind Iubire

Ce atitudine are cineva faţă de tine, ce gândeşte, ce spune şi cum acţionează este problema cineva-ului, nu a ta. Dacă nu ne detaşăm, dacă nu privim detaşat atitudinea celorlalţi atunci nu facem decât să ne încărcăm cu problemele lor, cu energia experienţelor necesare doar lor nu şi nouă, nu facem decât să „beneficiem” de efectul gândurilor lor. Noi trebuie doar să dăruim Iubire, să respirăm Iubire, să vieţuim în Iubire şi din Iubire să ajutăm acolo unde Darul nostru este primit.

Gândeşte-te! Dăruieşti cuiva o floare sau o pâine şi cineva-ul aruncă florile spre exemplu la gunoi în faţa ta. Este un fapt real, i s-a întâmplat unei femei cu o doctoriţă care i-a mai şi spus că …”flori îmi trebui’ mie…!?”. Era însărcinată şi mergea la un control de rutină. S-a dus acasă foarte afectată că Darul ei din Inimă a fost pur şi simplu aruncat în coşul de gunoi. Dar nu era problema ei pentru că nu a dăruit o floare pentru a obţine ceva ci pur şi simplu aşa, ca exprimare a unei Bucurii, aceea de a împărtăşi ce simte în suflet. Nu avea nevoie nici de concediu medical şi nici de medicamente pentru că era perfect sănătoasă. 

Plicul cu bani urma... probabil că trebuia să dea întâi „plicul” şi apoi florile pentru a smulge un zâmbet de îngăduinţă medicinistei... din preaplinul orgoliului profesional şi a poziţiei atotputernice în faţa bietelor femei cu burţile la gură care stăteau ore întregi în faţa cabinetului. Se spune că scârba este considerată un păcat... să-i dăruim Iubire acelei doctorițe și s-o lăsăm în plata Domnului. Îi va veni și ei într-o zi rândul la Cunoaștere și Înțelepciune. La clipa de Lumină și la trăirea Iubirii.    

Iisus a spus pe cruce fiind „Iartă-i Tata că nu ştiu ce fac!” - Asta-i! Iartă şi Iubeşte! Iartă cu toată Fiinţa ta şi dăruieşte cu Inima! Pentru asta avem Inima, pentru a dărui Iubire. Şi detaşează-te! Nu te implica emoţional în suferinţa altora pentru că mai devreme sau mai târziu vei suferi. Ajuta cât de mult poţi dar păstrează-ţi în interior echilibrul perfect.

Si apropo de daruirea Iubirii:

Arsenie Boca nu a fost înţeles nici de doctorii în teologie... Păi nici n-aveau cum să-l înţeleagă pentru că doctoratul este un titlu acordat de nişte minţi altor minţi. Cei care acorda un doctorat îşi satisfac orgoliul pentru că ei fiind cei care acorda titlul se poziţionează chiar mai sus de atât iar cel care primeşte titlul are încă un motiv de hrănire a ego-ului dar nici unii nici altul nu lucrează cu Inima ci cu mintea. Este o convenţie a minţilor. Şi poţi deveni doctor în orice, în salata boef, în socotit impozite (ce va face un astfel de doctor după dispariţia banilor...!?), în reparat râşnite de cafea.

Arsenie Boca lucra cu Inima. Te asigur că lucrează încă. Dacă nu crezi, mergi la Sâmbăta de Sus şi vei trăi asta la chilia Lui din Munte. Nu aveau cum să-l înţeleagă cu mintea. Diploma nu-ţi conferă şi Har ci doar o funcţie, un titlu, o poziţie în companie sau instituţie, fie ea şi religioasă. Harul vine prin conştientizare, prin acordarea Fiinţei la vibraţia luminoasă a Divinităţii, prin Iluminare. Asta n-are nicio legătură cu mintea şi cu vreun curs de la vreo facultate.

Dăruieşte tot ce este mai bun şi mai frumos in Tine, toată Iubirea Ta şi în jurul Tău lumea va înflori. Tu vei înflori. Aum Mani Padme Hum.

Paul Buică