Un fel de Hipnoză

“Hipnoza” de grup este generată de “formatorii de opinie” - o expresie frumoasă, elegantă aș spune, pentru cuvântul “manipulator”. Adică ce vrea să spună asta? Ca toţi suntem imbecili şi atunci trebuie să vină un “formator de opinie” (poate deveni uşor leader dacă te laşi păcălit) să ne spună ce culoare are laptele şi la ce foloseşte. Ştim şi noi că este hrana viţelului şi că omul este singurul animal care moare ne-nţărcat. El ne spune însă că este doar o resursă. Este un exemplu. Bineînţeles că nici nu s-a gândit la aspectul cu înţărcatul şi dacă s-a gândit, oricum n-ar fi spus-o pentru că nu-şi mai atingea scopul şi nici nu ar mai fi primit arginţii de la angajator.

Partea cea mai “delicată” este că “formatorii de opinie” au interese bine ancorate în materie şi atunci prezintă lucrurile într-un fel care să-i apropie cu fiecare cuvânt expirat de fotoliul de “leader” - adică de conducător absolut.
Şi nu mai contează apoi că orice impunere este o agresiune - oricum, majoritatea din grup au acceptat opinia sa şi aceasta devine automat “normă”. Ceilalţi sunt “rebelii” care nu contează, ei pot fi uşor discreditaţi chiar de către majoritatea normală. Leader-ul nu mai trebuie să intervină. Cine mai ia în consideraţie ce spun ei?  

Aşa se întâmplă de când a apărut ego-ul şi mintea unuia doreşte să domine chiar să ia în posesie mintea altuia sau altora. Cu cât mai mulţi cu atât mai bine. Cum este posibil? Simplu, inoculând false valori care capătă putere de normă. Se produce astfel un fenomen hipnotic din care se iese greu şi cu suferinţă. Sunt puţini cei care sunt dispuşi să renunţe la ceea ce părea adevăr imuabil şi să intre pe nisipurile aparent mişcătoare ale Autocunoaşterii, ale Evoluţiei Spirituale.

Cei care o fac sunt adesea marginalizaţi sau excluşi din grupurile din care fac parte. Dacă te văd colegii de servici de exemplu că vorbeşti cu o plantă, că îmbrăţişezi un arbore, că nu mai mănânci carne (era să scriu cadavre cum zic de obicei), că nu mai eşti în competiţie cu nimeni pentru următorul post superior ce se va elibera curând, spun că ţi s-a întâmplat ceva, că nu mai eşti “normal”. De ce? Pentru că ai ieşit din tiparele cu care au fost inoculaţi, pentru că nu mai operezi cu aceleaşi sisteme de valori.

Specia noastră nu este foarte tolerantă, adică mai deloc aş spune dacă este să privim pe oricare pagină a istoriei, chiar şi a celei oficiale scrise de învingători. Te poţi trezi că vecinul nu-şi mai lasă copilul să se joace cu al tău pentru că nu-i mai plac jocurile violente sau competitive iar el vrea să-şi vadă de mic puștiul sau puştoaica dominându-i pe ceilalţi. Ce nu ştie vecinul este că “a domina” este un semn de slăbiciune nu de putere. Puterea Supremă vine din respectarea Liberului Arbitru al celuilalt şi până nu realizezi asta eşti un om slab iar oamenii slabi doresc întotdeauna să devină formatori de opinie şi leader-i pentru că la rândul lor sunt hipnotizaţi de falsele valori cu care au fost inoculaţi.

Sau poate vecinul nu mai vrea să vă vizitaţi doar pentru că-ţi educi diferit copilul şi s-ar putea molipsi şi al lui de altfel de valori.

Exemplu: acum cincisprezece ani am vrut să-mi transfer copilul la o şcoală Waldorf şi directoarea şcolii generale unde era mi-a spus că nu este de acord pentru că nu este un copil cu handicap…!? Într-o altă ţară probabil că pentru vorbele astea ar fi fost dată afară din învăţământ. Am fost atunci convins că nu a citit nicio carte a lui Rudolf Steiner şi că “vorbeşte pe nas” aşa că am lăsat-o în plata Domnului. Dar “mă roade” şi mă întreb şi azi cum o fi ajuns acea individă directoare a unei şcoli din Bucureşti (Oraşul Bucuriei - asta că să restabilim şi aici Adevărul).

Exista însă un fenomen profund, o sincronicitate care se produce din ce în ce mai frecvent. Este evident că lumea se schimba şi asta se întâmpla uniform accelerat pentru că tot mai mulţi oameni îşi întorc privirea către interior şi văd că acea micuţă Fiinţa le şopteşte ceva diferit, ceva minunat, văd un Miracol pe cale să se producă. Cu cât transmitem mai puternic mesajul de Iubire cu atât flacăra din interiorul fiecăruia devine mai puternică (este ca lampa lui Aladin - toţi avem câte una în Inima noastră) şi chiar dacă mintea, pentru moment, refuza să înţeleagă, Inima deja ştie şi începe să radieze doar Iubire.

Acesta este singurul şi cel mai mare Adevăr, Iubirea pe care o avem în Inima noastră. La cel mai mic semn începe să lumineze totul în jur şi să sfinţească Pământul.

Paul Buică